Un iesean a strabatut Transfagarasanul in pas alergator

0
134
Publicitate Iasi

Petru Cazacu a strabatut de-a lungul Transfagarasanul pe o distanta de 152 kilometri in aproape 26 de ore. Aceasta reusita a ieseanului este o premiera pentru Romania.

„Cunosteam Transfagarasanul, in special partea sa nordica, sibiana, transilvana din drumetiile mele in muntii Fagaras. Chiar am dormit vreo 5 nopti pe Transfagarasan, la Balea Lac, acum 2-3 ani. Am vrut sa particip la un concurs de alergare montana in Fagaras ,,2×2”, dar nu m-am putut inscrie, asa ca m-am gandit ca trebuie sa fac ceva in Fagaras si m-am gandit la Transfagarasan. Am cautat informatii si asa am aflat ca nimeni nu l-a parcurs in alergare, pe propriile picioare. Aproape imediat mi-a venit si ideea de simbol al unirii – Transfagarasanul, drumul care uneste Muntenia de Transilvania, peste creasta Muntilor Fagaras, facut de un moldovean, un iesean!…Mi-a sunat frumos! M-am gandit ca si coincidenta cu Varful Moldoveanu, cel mai inalt varf din Romania, din Muntii Fagaras, este de bun augur. Asa ca am inceput sa ma informez in teorie despre Transfagarasan, date cu inclinatia pantelor, date de la CNAIR, apoi despre modalitatile de antrenament specifice ultramaratoanelor pe aceasta distanta – 151 km – si am inceput programele de antrenament. Avem antrenament pentru maraton, au mai urma 2 luni de antrenament pentru ultramaraton. La antrenamente alergasem cel mai mult 10 ore, 84 km – nu se alearga la antrenamente intreaga distanta pe care o ai ca scop (de ex: 151 km). Mi-am propus ca startul sa aiba loc in saptamana 3-7 septembrie, in functie de vreme. Marti, 4 septembrie, ora 8:24, am luat startul din localitatea Bascov, Arges, din intersectia DN7 cu DN7C (Transfagarasan), iar dupa 26h30 am ajuns pe partea cealalta a Fagarasilor, in Sibiu, Transilvania, la intersectia DN7C cu DN1, la ultima borna kilometrica care indica 15 km. Partea cea mai spectaculoasa a Transfagarasanului, cea cu serpentinele din partea sibiana, nordica, a fost parcursa pe timp de noapte, din pacate. A fost frumos si usor in primii 80 km, greu in urmatorii 20 km si chinuitor pe ultimii 50 km, dar am reusit. Transfagarasanul trece prin zona de padure populata cu ursi, unde gasesti peste tot indicatii cu ,,Atentie ursi”. Nu am intalnit ursi, dar am vazut si chiar calcat in fecalele lor de pe marginea soselei…poate de asta am avut noroc! Am vazut si tomberoane devastate, chiar containere grele de gunoi, rasturnate si ravasite, semn clar al prezentei ursilor in zona, dar eu nu i-am intalnit. Am fost insotit tot drumul de echipa mea de sprijin, sotia si fiul meu de 9 ani, care m-au insotit din urma cu masina. Mi-au luminat soseaua noaptea cu farurile si imi ofereau tot sprijinul de carea aveam nevoie – lichide, hrana, echipament etc. Pericolul cel mai mare a fost reperezentat, asa cum ma asteptam, de cainii de la stane. Si pentru asta ma pregatisem cu o zi inainte de start cand am localizat stanele de pe traseu pentru a anticipa pericolele. Pe la km 109, noaptea, a trebuit sa schimb tot echipamentul pentru ca incepusem sa intru in hipotermie, sa tremur necontrolat si sa imi clantaie dintii, din cauza ploii care ma udase pana la piele si a temperaturii mediului de 7 grade C. Pe la km 140 starea de oboseala era asa de mare incat atipeam in mers sau alergare riscand sa cad pe jos. Descriu astfel de stari si alti ultramaratonisti. A trebuit sa opresc pentru a incerca sa dorm 30 minute. Apoi am continuat drumul, dar cu foarte mari eforturi si chinuri. Dimineata urmatoare, 5 septembrie 2018, ora 10:50 am ajuns la ultima borna kilometrica, cea cu numarul 151 km (din intersectia DN1 cu DN7C, adica cu Transfagarasanul), aflata in localitatea Cartisoara, Sibiu. Astfel, finalizand acest proiect, sunt primul om, roman, care a strabatut pe jos, in alergare, Transfagarasanul. Evident acest fapt este un motiv de bucurie personala, dar ma bucura si faptul ca am oferit Iasului, iesenilor, aceasta premiera. Neoficial este si o performanta sportiva, avand in vedere ca cei 151 de km au fost parcursi cu o diferenta de nivel pozitiva de 6050 m, in 26h30, altitudine maxima 2039m, daca comparam aceste date cu unele curse oficiale: Ciucas x3, 105 km, diferenta de nivel pozitiva 4700m, timp limita 24h, altitudine maxima 1954m sau cu alte curse de 24 ore, de exemplu: 24h Marathon Mures, in care castigatorul din 2017 a acoperit in 24 ore o distanta de 158 km, cu o diferenta de nivel pozitiva de 4000 m. Evident este doar o comparatie fortata, subtire, inttre aceste curse, fiecare avand specificul ei” a povestit Petru Cazacu pe pagina sa de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here